Câteva luni bune și o perioadă de locuit în Franța mai târziu, relația mea cu mâncatul în deplasare avea să se schimbe fundamental și până la urmă să mă schimbe fundamental în bine, pe mine. Da, acum știu să mă bucur altfel de o masă în deplasare, știu să o iau ca pe o parte a călătoriei și nu ca pe o pierdere de vreme din elanul meu de călător efervescent. Dar a trebuit să învăț treaba asta prin experiență proprie. Și ce am învățaț mai apoi s-a răsfrâns într-un mod inedit și asupra obiceiurilor culinare de acasă. Poate că mi-a adus treaba asta și vreo 3 sau 4 kile in plus, dar nimic nu vine chiar gratis.
- nu e un simplu act și dacă îl facem inconștient ne poate provoca multe neplăceri, mai ales la drum
- este, așa cum am mai spus, o componentă esențială a unui voiaj, a te așeza la o masă străină, într-un oraș străin, este o experiență complet nouă și fascinantă
- să guști din preparatele locale nu înseamnă doar a-ți bucura papilele gustative ci și spiritul, întreaga ființă va radia în fața unei mese foarte apetisante într-un loc fermecător
- încearcă orice ți se pare interesant chiar dacă poate ești ceva mai reticent la început (eu am încercat de toate culminâd cu pui de baltă pane)
- nu vă fie frică să comandați la fața locului, mai ales acum când prin device-urile pe care le avem în posesie totul e atât de ușor
- caută produsul pentru care o anumită țară este renumită: pâine, paste, vită etc
- pâine ca în Franța nu am mâncat niciunde în lume și nici nu știu dacă mai există, unde mai pui că înainte de episodul Franța eu nu prea mâncam pâine deloc (cică nu mi-o plăcea)
- cea mai bună pizza o mâncați în Italia, chiar dacă vi se pare o pizza simplistă, gustul ei minunat nu stă în bogăția de încrediente ci în aluat și în produsele foarte proaspete care se folosesc pentru topping
- noi avem o regulă nescrisă în călătorii: cel puțin într-o seară mâncăm în cameră, ne cumpărăm bunătăți locale de la piață sau de la un mic și cochet magazin și savurăm totul “la pachet”, sigur că am putea și comanda ceva, dar până acum nu a fost cazul
- pentru orașele foarte turistice evitați localurile din imediata apropiere a obiectivelor de maxim interes la care se înghesuie toți turiștii, îndepărtați-vă de aceste locuri măcar câteva străduțe, o să găsiți mâncare gustoasă la prețuri mult mai bune
- mereu mâncarea din deplasare m-a inspirat, întoarsă de la Pavia, m-am pus pe făcut focaccia, sigur că nu a ieșit ca în Italia, dar m-a pus pe treabă
- mi-am dat seama că savurând ceva bun (să zicem macarons la Paris sau o salată grecească la ea acasă), mereu când gust (un macaron sau o salată) pe aici pe la noi, gândul zboară instant la o anume zi la Paris sau în Grecia (mâncarea are memorie, mirosul este parte a unei amintiri)
- mâncarea fără atmosferă e o activitate pentru animale (și nu vreau să le jignesc), dar mereu doar a mânca fără să ținem cont de ambient mi s-a părut ciudat, iar în deplasare este mereu vorba și de atmosfera pe care știm să o creăm în timpul mesei, călătoriile m-au învățat că fără atmosferă, o masă oricât de scumpă, poate fi mai banală și mai insipidă ca o mâncare de spital
Voi cum stați la partea culinară a călătoriilor?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu