Pe cum se încălzește afară, pe atât îmi amintesc cu nostalgie de vacanța în Corfu. Poate o fi de vină dorul de mare tot invocat pe aici și nu doar pe aici, poate altceva, dar cert este că vacanța în Corfu a una din cele mai faine vacanțe la mare ale noastre. Și la fel ca o mare metropolă care merită descoperită la pas și Corfu merită descoperită stațiune cu stațiune. Noi am avut baftă că venisem în Corfu cu mașina, dar cei mai mulți și-au închiriat mașină pentru acestă activitate. Pierdeai mult dacă nu făceai un astfel de traseu. Îl puteți realiza și voi într-o vacanță pe insula Corfu alături de Tamicris Tours.
După primele zile de vacanță petrecute în minunata stațiune Agios Georgios (Pagii) unde ne-am și cazat, se împunea ca măcar următoarele două să le petrecem descoperind insula. Aceasta s-a dovedit până la urmă marea frumusețe a insulei, traseul prin aproape toate stațiunile mari. Întâi noi am mers spre Sidari ca să vedem celebrul Canal D’amour în ale cărui ape dacă te scalzi împreună cu jumătatea cică rămâi împreună pentru totdeauna (când am fost acolo nu am știut, dar am aflat acum). Sidari oricum e o stațiune frumoasă și destul de mare față de cea în care ne-am cazat noi. Apa a fost mai caldă decât în alte locuri, dar din păcate nu a fost chiar așa de limpede, căci Sidari are o plajă cu nisip foarte fin care o tulbură pe măsură. În Canal însă culoarea a fost uluitoare, totuși puțini s-au încumetat să coboare pentru o baie…
Am continuat pe traseul Roda-Achavari-Kassiopi cu o oprire la poate cel mai minunat loc din Corfu, plaja Apraos. Aici am descoperit o apă minunată, caldă și foarte albastră, n-o voi uita niciodată. Ne-am promis că în una din următoarele zile o să venim să facem baie aici, dar nu am mai răbdat și țin minte că am venit chiar a doua zi :)
Următoarea oprire a fost Kouloura un mini port plin cu bărcuțe colorate și cu yacht-uri private unde glumele gen „Unde l-ai parcat pe al tău” nu se mai terminau. Mi-am amintit de acest loc și atunci când am ajuns în Puglia, la Monopoli și am găsit ascuns undeva, o minunăție de port asemănător cu acesta din Corfu.
Ținta noastră următoare a fost Kerkyra și ar trebui să fie ținta oricui ajunge pe insula, un oraș încântător pe care nici nu cred că-l pot descrie în cuvinte. Ne-am mai întors încă de două ori până la final de vacanță și de fiecare dată mi s-a înfățișat ca o Veronă italiană fără cusur. Iubesc la nebuie acest oraș (că stațiune nu-i poți spune, deși beneficiază și el de plajă și locuri asemănătoare stațiunilor). Asemănările cu Italia mi s-au părut mult prea mari, atmosfera mult prea similară, dar per ansamblu orașul capitală a insulei Corfu s-a dovedit a fi o bijuterie remarcabilă, care a stat, ce-i drept, cam multe sute de ani sub dominație venețiană :)
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu