Azi vă scriu cu nostalgie despre un oraș care a însemnat mult pentru mine. Și m-am bucurat să descopăr că lumea îl ia cu asalt, că a crescut și că turistic vorbind începe să fie foarte apreciat... Și Tamicris Tours ne propune oferte speciale la Oradea în orice anotimp...
Șederea mea la Oradea a început în 2003, într-o toamnă când am trăit toată nostalgia din lume, dar care mi-a adus în viață persoane interesante. Din acest motiv nu regret deloc trecerea mea pe acolo. Orașul este foarte frumos, destul de curat, vara și primăvara cu ghivece cu flori pe stâlpii din centru și peste toate populat cu bihoreni de treabă în marea lor majoritate.
Primul loc care m-a impresionat a fost (și este) pietonala Republicii (cea mai mare și mișto pe care am văzut-o până acum în România). Primul contact cu ea a fost la un apus de soare superb. Părea că toate clădirile alea frumoase sunt încălzite miraculos de ultimele puteri ale soarelui. De câte ori mi-a văzut strada asta pașii…
Apoi îmi place foarte mult pasajul de la Vulturul Negru, pare a fi o stradă acoperită cu sticlă, treceam rar pe acolo, de unde să fi știut că practic cam ultimele amintiri cu prietenii de acolo o să le am din acest loc? (4 iulie 2007, și multe lacrimi).
Nu e de ratat nici clădirea primăriei, deși îmi place mai mult cea din Arad după cum am mai spus. Ce e drăguț e faptul că se află chiar în centru pe malul Crișului și vis a vis de Vulturul Negru. Astfel centrul se întregește frumos, probabil privit de sus pare un cerc aproape perfect, pentru că în vecinătate se află și fosta clădire centrală a bibliotecii Ghe. Șincai (retrocedată).
Tot din capitolul retrocedate sunt și Clădirea cu Parcul fostului Muzeu al Țării Crișurilor. Aici am ajuns prima dată în clasa a VIII a, când am decis să nu mergem la banchetul de final de gimnaziu și să venim toată clasa la Felix, oricum părerea mea că mai frumoase amintiri avem așa.
Apropo de Felix, se află la 10 minute Oradea și începând din aprilie te poți duce liniștit la bazinele în aer liber. Merită. Apă caldă, soare, liniște mai ales în timpul săptămânii. Unii merg și iarna, iar mie îmi pare rău că nu am profitat mai mult de Felix când am fost așa de aproape.
Vama Borș se știe ce aproape e de Ungaria, în 15 minute ești la vecini, la cumpărături, la diversele lor stațiuni balneo care merită toți banii deși prețurile sunt extrem de mici în comparație cu cele de la noi...
Din păcate despre împrejurimi nu știu prea multe, pentru că n-am prea fost (veneam la Ineu aproape în fiecare weekend), dar dacă e cineva strict interesat, multe site-uri stau la dispoziție. Prin Bihor (zona Beiuș) am mai călătorit, dar alte impresii merită un post separat. Până atunci iau o pauză și mă uit peste pozele din perioada Oradea, cu nostalgie…
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu